În mare, cam acestea sunt facilităţile principale oferite de USB 3.0. Până la sfârşitul anului, Intel s-ar putea să mai adauge câteva specificaţii, iar la sfârşitul lui 2009, începutul lui 2010 vom vedea pe piaţă primele produse cu interfaţă USB 3.0.
În viitorul nu prea îndepărtat, până şi cele mai avansate sisteme de criptare a datelor ar putea fi sparte cu ajutorul unu nou tip de computer, al cărui procesor foloseşte principii de mecanică cuantică pentru a spori substanţial volumul de date procesat în unitatea de timp.
Testat de cercetători ai institutului MIT, lucrând în colaborare cu Universitatea din Innsbruck, un nou tip de computer foloseşte impulsuri lareser pentru a interacţiona cu un grup de 5 atomi individuali suspendaţi într-o capcană ionică. Sistemul este folosit pentru a pune în aplicare un algoritm dezvoltat în anul 1994 de un profesor în matematică pe nume Peter Shor, cu scopul de a permite factorizarea numerelor prime. Chiar şi în configuraţia de mai sus, sistemul permite aplicarea algoritmului Shor pentru a calcula corect factorii numerelor prime până 15, mult mai repede şi eficient decât este posibil cu un PC tradiţional.
Pentru viitor, provocarea constă în creşterea numărului de atomi care pot fi folosiţi în mod coerent, îmbunătăţind astfel viteza şi complexitatea calculelor desfăşurate.
Vestea mai puţin încurajatoare este că progresele sunt lente, principiile mecanicii cuantice fiind încă slab înţelese, chiar dacă au trecut mai bine de 100 ani de când primele formule matematice au fost enunţate. Probabil, vor mai trece ani buni până ce decriptarea datelor va putea fi accelerată folosind principii de mecanică cuantică.
If you needed a special day to remind you to regularly change your passwords and to protect your devices with a reliable security solution, you got it: November 30th is Computer Security Day. With the rise of ever more sophisticated threats such as ransomware, cybersecurity experts have to come up with innovative solutions to keep personal data safe.
The infamous CryptoWall ransomware family is back, encrypting files under the false pretenses of testing AV solutions for their’ “suitability” to protect data.
“CryptoWall Project is not malicious and is not intended to harm a person and his/her information data. The project is conducted for the sole purpose of instruction in the field of information security, as well as certification of antivirus products for their suitability for data protection. Together we make the Internet a better and safer place.”
This time, users are requested to pay $700 worth of Bitcoins (1.83 BTC). CryptoWall, active since April 2014 under three known versions, has inflicted more than $1 million in losses every month, according to federal reports.
Bitdefender malware researchers analyzed a sample of the fresh strain of malware and saw clear differences between CryptoWall 4.0 and its predecessors.
In terms of propagation, CryptoWall seems to employ the same e-mail distribution methods as before, via infected emails.
Fig 1. CryptoWall-infected spam email
Internet Engineering Task Force a anunţat acum două zile că a definitivat noul protocol HTTP/2, iar de standardizarea acestuia ne mai desparte doar etapa verificării finale tehnice şi editoriale RFC. Noul protocol este cea mai importantă îmbunătăţire a infrastructurii World Wide Web din ultimii 16 ani, însă ce este totuşi protocolul HTTP/2 şi care sunt avantajele pe care le acesta le are în faţa actualului HTTP/1.1, care a fost standardizat în 1999?
HTTP a apărut odată cu primul server World Wide Web şi cu limbajul de descriere a paginii HTML, acest protocol fiind fundamentul tehnologic pe care s-a construit întregul Web pe care îl vedem şi îl folosim zilnic. Implementat într-o formă primitivă în 1991, HTTP a fost finalizat în 1996 şi a evoluat la actuala versiune 1.1 trei ani mai târziu. Asociat adesea doar cu browser-ele, HTTP nu este folosit însă doar pentru transferul resurselor Web obişnuite, adică fişiere HTML, pagini de stil CSS sau imagini, ci este utilizat de multe alte aplicaţii pentru streaming-ul audio/video, pentru transferul de fişiere, pentru mesagerie şi uneori chiar pentru VoIP.
Un protocol simplu şi omniprezent, HTTP/1.1 are însă câteva deficienţe. Atunci când clientul, (indiferent dacă este vorba de un browser sau o altă aplicaţie) trimite o cerere pentru accesarea unei resurse, serverul deschide o sesiune de transfer şi trimite înapoi datele necesare pentru afişarea informaţiei cerute. Pe vremea când paginile Web erau încă simple, limitările HTTP/1.1 nu erau nici ele atât de evidente, însă pe măsură ce site-urile au început să folosească tot mai mult cod HTML5, JavaScript, CSS şi elemente media audio/video/Flash bogate, arhitectura HTTP a început să dea semne de oboseală.
În mod normal, HTTP/1.1 permite transferul mai multor elemente în cadrul unei sesiuni prin intermediul unei unice conexiuni TCP, însă modul de lucru secvenţial al protocolului face ca orice întârziere apărută în procesarea sau transmiterea unui element să provoace întârzierea întregului lanţ care urmează după acesta. În practică, această problemă se face remarcată prin creşterea latenţelor şi mărirea duratelor de încărcare ale unei pagini sau ale unei alte resurse online. Pentru a evita această problemă, unele implementări HTTP/1.1 au limitat sesiunile la transferul unui singur element, practic o revenire la modul de lucru HTTP/1.0, însă această metodă de lucru s-a împiedicat la rândul ei de numărul foarte mare de conexiuni TCP de un client, de limitele serverelor Web, de limitele browser-elor şi de latenţele induse de multiplele negocieri TCP necesare pentru fiecare sesiune HTTP în parte.
