A
partenenţa la un grup al subculturilor urbane, care propagă o anumită „ideologie”, vestimentaţie şi mod de viaţă, poate determina gestul ultim?
Tendinţa de suicid în rândul românilor este în continuă creştere, în ultima perioadă. 2.594 de români s-au sinucis, numai în 2007. Un studiu american, din 2007, arată că suicidul este a treia cauză de deces printre adolescenţii cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani. Un alt studiu, realizat în rândul elevilor din ultimul an de liceu, a arătat că 3% dintre ei au avut tentative de suicid care s-au finalizat cu spitalizări, iar în cazul a 9% dintre ei acestea au rămas simple tentative. Alţi 16% dintre liceeni s-au gândit să se sinucidă şi aproximativ 30% au avut o stare depresivă, în perioada în care a fost realizat studiul.
Asta e în America, fiindcă în România habar nu avem, neexistând până acum nici un studiu. Asta deşi, cel puţin în mass-media, în ultimii ani, cazurile de suicid în rândul tinerilor s-au înmulţit, devenind aproape lunare. Tot ce putem afla este statistica de la IML. Anul trecut, de exemplu, după ce Bogdan Costache, un elev de clasa a XII-a, s-a sinucis din dragoste pentru profesoara de limba română, Corina Vasile, au mai urmat astfel de cazuri. Un elev de 14 ani s-a spânzurat de un copac, în Bucureşti, iar o elevă din Harghita s-a spânzurat în propria cameră, pentru că părinţii săi, de etnie rromă, nu o mai lăsau să meargă la şcoală. În Marea Britanie, de exemplu, în orăşelul Bridges, 7 tineri s-au sinucis, în nici un an de zile. Poliţia a descoperit că toţi aceştia îşi creaseră profile personale pe internet, iar prietenii lor creaseră rubrici de comemorări.
Uneori, aşa cum este cazul Andradei Mocănescu, care s-a aruncat de la etajul 10 al blocului în care locuia, la începutul acestei săptămâni, cauza poate fi apartenenţa la un microgrup social. „Cauzele sinuciderii în rândul adolescenţilor sunt, în general, nerecunoaşterea apartenenţei acestora la un grup social sau nerecunoaşterea şi neacceptarea valorilor lor personale, de către cei din jurul lor. De asemenea, mediul în care trăiesc poate să nu îi securizeze emoţional, să nu-i valorizeze şi să nu îi accepte. O altă cauză sunt părinţii acestor copii, care sunt absenţi, exigenţi şi indiferenţi cu ei. Uneori, aceştia chiar abandonează rolul de părinţi, pentru că sunt depăşiţi de situaţie sau lucrează prea mult şi nu mai au timp de nimic.
O ultimă cauză este frica acestor tineri de consecinţele comportamentelor lor, netolerate de familiile lor”, ne-a declarat Aurelia Stănculescu, directorul Centrului Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională. Psihologii sunt de părere că apartenenţa adolescenţilor la un anumit grup îi poate determina pe aceştia să recurgă la gesturi extreme. „Un adolescent poate şi nu poate fi influenţat de grup să se sinucidă, totul depinde de personalitatea acestuia.
Cedează cei care au o personalitate slabă, mai instabilă şi sunt mai uşor influenţabili. Nu ştiu dacă putem da vina pe un astfel de grup. Mai bine ar fi să identificăm motivele care l-au determinat pe un tânăr să intre într-un anumit grup. În cazul fetei de 12 ani care s-a sinucis, sunt convinsă că a existat un semnal de alarmă, prin care aceasta a spus că are probleme”, ne-a declarat Cristina Vasiloiu, psiholog la Şcoala Nr. 117, din Bucureşti. Aceasta ne-a mai spus că tinerii intră în diverse grupuri deoarece se simt daţi la o parte de prietenii de la şcoală sau de acasă şi simt nevoia, ulterior, să iasă în evidenţă, să şocheze. (E.L.)
Cine sunt şi ce vor grupurile subculturilor urbane
Emo – melancolicii şi depresivii
Emo este o subcultură al cărei adepţi se îmbracă în negru, au coafuri ce le acoperă o parte din faţă, de regulă unul dintre ochi, şi recurg în cele mai multe cazuri la piercing. Vegetarieni, melancolici şi depresivi, antisociali, cu tendinţe spre suicid, emo se consideră neînţeleşi de societate şi se retrag în propriile comunităţi. Marea majoritate a adepţilor acestui curent sunt adolescenţi care au trecut prin anumite traume cauzate de despărţirea de persoana iubită, divorţul părinţilor sau lipsa de comunicare cu familia, termenul de „emo” fiind derivat de la cuvântul „emoţional”. Muzica preferată de aceştia e un soi de subgen al rockului cu influenţe punk, cele mai cunoscute formaţii ale genului fiind: A Fire Inside, Funeral for a Friend, Tokio Hotel, Fall Out Boy şi Panic at the Disco.
Gothic – fascinaţii de macabru
Dacă emo este un curent antisocial, subcultura gothic, deşi are, la rându-i, tente anarhiste, pledează mai degrabă pentru toleranţă. Adepţii gothic se îmbracă de asemenea în negru, dar apelează şi la machiajul intens al ochilor, în nuanţe închise, îşi vopsesc părul şi unghiile tot în negru şi se îmbracă într-un stil ciudat ce combină stilul epocii victoriene cu perioada medievală. Fascinaţi de macabru, respingând conservatorismul şi declarându-se adepţii creativităţii, membrii respectivei comunităţi au o percepţie în acelaşi timp morbidă şi mistică asupra vieţii. În cadrul trupelor notabile de gothic-rock se numără: Bahaus, The Cure, The Sisters of Mercy şi Siouxyie & Banshees.
Hip-hop-ul – muzica cu mesaj vulgar
Prin definiţie o cultură urbană, hip-hop-ul include arta graffiti, break-dance-ul şi muzica rap. Oferind conştiinţa apartenenţei la un grup social, hip-hop-ul conţine mesaje clare adresate societăţii, cel mai adesea folosind cuvinte vulgare şi expresii violente la adresa prostiei, a ipocriziei şi a sistemelor politice şi sociale. Blugii foarte largi, cu talie joasă, lanţurile groase atârnate la gât sau la pantaloni, baticurile şi şepcile sunt vestimentaţia preferată de „băieţii de cartier”, care aderă, de regulă, la diverse grupuri. Genurile de dans diferă în această cultură, unul dintre cele mai complicate fiind break-dance-ul, ce conţine de la cele mai dificile elemente de acrobaţie la sol până la cele mai fine mişcări de balet, este un stil în care înveţi să-ţi controlezi corpul şi temperamentul până la cele mai mici detalii.
Punk – strigătul de libertate
Libertatea faţă de societate, în faţa căreia refuză să se supună, este punctul de plecare al punk-ului. Frizura gen creastă sau ţepi, geanşii rupţi, bocancii cu bot de fier şi piercingul sunt punctele de reper ale aspectului exterior cu care se prezintă în public punkiştii. Muzica ce stă la baza acestei subculturi este muzică scurtă, rapidă şi dură, cu instrumentaţie minimă şi versuri de multe ori politice sau nihiliste. Trupe precum Ramones, Sex Pistols şi The Damned sunt considerate a fi întemeietoare ale genului.
„Cauzele sinuciderii în rândul adolescenţilor sunt, în general, nerecunoaşterea apartenenţei acestora la un grup social sau nerecunoaşterea şi neacceptarea valorilor lor personale de către cei din jurul lor.”, - Aurelia Stănculescu, directorul Centrului de Asistenţă Educaţională Bucureşti
Info plus:
3% dintre elevii americani au avut tentative de suicid care s-au soldat cu spitalizare în 2007
