A
partenenţa la un grup al subculturilor urbane, care propagă o anumită „ideologie”, vestimentaţie şi mod de viaţă, poate determina gestul ultim?
Tendinţa de suicid în rândul românilor este în continuă creştere, în ultima perioadă. 2.594 de români s-au sinucis, numai în 2007. Un studiu american, din 2007, arată că suicidul este a treia cauză de deces printre adolescenţii cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani. Un alt studiu, realizat în rândul elevilor din ultimul an de liceu, a arătat că 3% dintre ei au avut tentative de suicid care s-au finalizat cu spitalizări, iar în cazul a 9% dintre ei acestea au rămas simple tentative. Alţi 16% dintre liceeni s-au gândit să se sinucidă şi aproximativ 30% au avut o stare depresivă, în perioada în care a fost realizat studiul.
Asta e în America, fiindcă în România habar nu avem, neexistând până acum nici un studiu. Asta deşi, cel puţin în mass-media, în ultimii ani, cazurile de suicid în rândul tinerilor s-au înmulţit, devenind aproape lunare. Tot ce putem afla este statistica de la IML. Anul trecut, de exemplu, după ce Bogdan Costache, un elev de clasa a XII-a, s-a sinucis din dragoste pentru profesoara de limba română, Corina Vasile, au mai urmat astfel de cazuri. Un elev de 14 ani s-a spânzurat de un copac, în Bucureşti, iar o elevă din Harghita s-a spânzurat în propria cameră, pentru că părinţii săi, de etnie rromă, nu o mai lăsau să meargă la şcoală. În Marea Britanie, de exemplu, în orăşelul Bridges, 7 tineri s-au sinucis, în nici un an de zile. Poliţia a descoperit că toţi aceştia îşi creaseră profile personale pe internet, iar prietenii lor creaseră rubrici de comemorări.
Uneori, aşa cum este cazul Andradei Mocănescu, care s-a aruncat de la etajul 10 al blocului în care locuia, la începutul acestei săptămâni, cauza poate fi apartenenţa la un microgrup social. „Cauzele sinuciderii în rândul adolescenţilor sunt, în general, nerecunoaşterea apartenenţei acestora la un grup social sau nerecunoaşterea şi neacceptarea valorilor lor personale, de către cei din jurul lor. De asemenea, mediul în care trăiesc poate să nu îi securizeze emoţional, să nu-i valorizeze şi să nu îi accepte. O altă cauză sunt părinţii acestor copii, care sunt absenţi, exigenţi şi indiferenţi cu ei. Uneori, aceştia chiar abandonează rolul de părinţi, pentru că sunt depăşiţi de situaţie sau lucrează prea mult şi nu mai au timp de nimic.
O ultimă cauză este frica acestor tineri de consecinţele comportamentelor lor, netolerate de familiile lor”, ne-a declarat Aurelia Stănculescu, directorul Centrului Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională. Psihologii sunt de părere că apartenenţa adolescenţilor la un anumit grup îi poate determina pe aceştia să recurgă la gesturi extreme. „Un adolescent poate şi nu poate fi influenţat de grup să se sinucidă, totul depinde de personalitatea acestuia.
Cedează cei care au o personalitate slabă, mai instabilă şi sunt mai uşor influenţabili. Nu ştiu dacă putem da vina pe un astfel de grup. Mai bine ar fi să identificăm motivele care l-au determinat pe un tânăr să intre într-un anumit grup. În cazul fetei de 12 ani care s-a sinucis, sunt convinsă că a existat un semnal de alarmă, prin care aceasta a spus că are probleme”, ne-a declarat Cristina Vasiloiu, psiholog la Şcoala Nr. 117, din Bucureşti. Aceasta ne-a mai spus că tinerii intră în diverse grupuri deoarece se simt daţi la o parte de prietenii de la şcoală sau de acasă şi simt nevoia, ulterior, să iasă în evidenţă, să şocheze. (E.L.)